Un elev care ar fi căutat un coleg din cauza religiei sale și etniei lui, un mesaj în care anunța că pregătește atacul de opt luni și imagini cu echipament de inspirație militară. Informațiile apărute după atacul de la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” din Bistrița justifică investigarea unei posibile radicalizări și asocierea cu o bandă online de extremiști
În dimineața de 19 octombrie, o profesoară și un elev au fost răniți cu un cuțit. Poliția a fost sesizată în jurul orei 08:40, iar minorul a fost imobilizat. Profesoara, în vârstă de 28 de ani, a ajuns în sala de operație cu răni la frunte, pleoapă și torace, potrivit informării spitalului. Copilul de 12 ani, rănit la scalp, ureche, umăr și torace, a fost externat după tratament și investigații.
Inspectorul școlar general Vasile Șteopoaie a declarat că minorul ar fi căutat un elev de clasa a VI-a despre care spunea că este de altă religie. Potrivit aceleiași declarații, copilul vizat nu ar fi fost rănit, iar unul dintre colegii care au intervenit a fost lovit. Tot inspectorul școlar a vorbit despre posibile tendințe de radicalizare și despre preluarea anchetei de către DIICOT, conform relatării Agerpres.
Dacă alegerea țintei pe criterii religioase/etnice se confirmă, avem un indiciu important privind motivația atacului. Religia colegului ar fi fost folosită drept justificare pentru violență. Rămâne de stabilit de unde provenea ostilitatea, cum fusese alimentată și dacă minorul discutase intenția cu alte persoane.
„Valhalla” și anunțarea atacului
În mesajele video atribuite elevului, acesta ar fi afirmat că pregătește atacul de opt luni și ar fi încheiat cu formula „Ne vedem în Valhalla”, potrivit relatărilor despre înregistrările publicate înaintea agresiunii.
Valhalla aparține mitologiei nordice, iar referirea la ea poate sugera anticiparea morții sau imitarea unui discurs întâlnit la alți atacatori.
ADL a documentat folosirea unei formule similare de către autorul atacului supremacist de la Christchurch, din 2019. Asemănarea justifică verificarea unei posibile influențe, fără să demonstreze că minorul de la Bistrița cunoștea acel mesaj sau îl copia deliberat.
Meme-urile, naționalismul și gestul „OK”
Fotografia de profil atribuită contului minorului a fost identificată în materialul care circulă online drept „Chudjak”. Personajul are legături cu subculturile politice de pe internet și cu reprezentarea utilizatorilor de extremă dreaptă, dar circulă și în contexte de parodie sau ironie.
Potrivit documentării Know Your Meme, Chudjak a fost modelat după imaginea autorului atacului de la El Paso. Originea sa face justificată examinarea modului în care era folosit pe profilul atribuit minorului.
Același principiu se aplică gestului „OK”, observat într-o fotografie atribuită elevului. ADL documentează atât folosirea lui de către supremațiști albi, cât și utilizarea în comunități online fascinate de autori ai unor atacuri. Organizația precizează însă că sensul obișnuit al gestului rămâne predominant și că intenția extremistă nu poate fi dedusă fără alte elemente de context.
Ce explică referirea la „Groyper”
Institute for Strategic Dialogue descrie mișcarea Groyper ca parte a naționalismului alb american, construită în jurul unor influenceri precum Nick Fuentes. Una dintre tacticile documentate este folosirea ironiei pentru a răspândi idei extremiste și pentru a permite ulterior negarea lor: mesajul era, pretind autorii, „doar o glumă”.
Acest mecanism merită înțeles. Un mesaj violent poate fi prezentat inițial ca provocare, repetat până devine familiar și apărat prin ridiculizarea celor care îl contestă. Umorul oferă astfel o acoperire pentru conținutul ideologic.
În fotografia atribuită minorului apare o cască de inspirație militară, cu o inscripție aparentă „Animal Liberation Front”, alături de acoperirea feței și mănuși.
Animal Liberation Front este descris în documentarea FBI ca o mișcare internațională descentralizată, fără conducere unică, în numele căreia au fost revendicate acțiuni ilegale pentru eliberarea animalelor.
Mesajul „Defend your home”, de pe tricou, poate trimite la cultura americană a armelor și a autoapărării.
„Lupul singuratic” poate avea o comunitate în spate
Expresia „lup singuratic” descrie, în limbajul public, un atacator care acționează individual. Folosită prea devreme, poate crea impresia că persoana și-a construit intențiile complet izolată.
Cercetarea asupra atacatorilor individuali arată că lipsa unei organizații care dă ordine poate coexista cu participarea la comunități extremiste online. Un studiu publicat în Perspectives on Terrorism, de Inger Storm Sandboe și Milan Obaidi, explică felul în care asemenea comunități pot oferi apartenență și susținere ideologică unor persoane care ulterior acționează singure.
În cazul de la Bistrița, întrebarea este dacă minorul doar consuma conținut, interacționa cu alți utilizatori sau primea încurajări concrete. Sunt niveluri diferite de implicare.
În baie au fost găsite, potrivit elevilor, zvastici naziste desenate pe pereți și o “icoană” cu “ceva cu coarne”.
După toate aceste semnalmente, după ce imbecilul de 13 ani a atacat fără milă pe oricine, fără să își identifice ținta, după ce a premeditat totul, concluzionez că a fost o acțiune pentru a implementa legea terorii, astfel îl putem cataloga drept act terorist.
Plus, a făcut și o listă cu victimele. Toate ar fi de religie neoprotestantă.
