Nicușor Dan a vorbit la ONU despre amenințarea Rusiei. Pe plan extern, Washingtonul și Beijingul au reluat negocierile, în timp ce Iranul a propus un plan pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
Trump și Xi: negocieri reluate, disputele rămân
Vizita lui Xi Jinping la Washington, pe 24–25 septembrie, a adus câteva rezultate concrete, dar nu a închis disputele dintre cele două puteri. Casa Albă a anunțat recomandări pentru un tratament tarifar mai favorabil unor bunuri în valoare de 30 de miliarde de dolari în fiecare direcție. Au fost puse în funcțiune și două mecanisme bilaterale de discuție, pentru comerț și investiții. Recomandările tarifare nu înseamnă însă că taxele au fost deja reduse.
Beijingul a vorbit despre stabilizarea relației economice, dar Xi a ridicat explicit problema Taiwanului și a cerut prudență Washingtonului. Americanii spun că au discutat și despre mineralele critice, Iran și un canal de dialog privind inteligența artificială. Miza următoarelor săptămâni este să vedem ce se transformă în acorduri aplicabile. Ceremonia de la Casa Albă arată că dialogul merge mai departe; nu spune încă dacă disputa comercială și cea strategică se domolesc.
Iranul propune un plan pentru Strâmtoarea Ormuz
Pe 25 septembrie, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat la ONU că Teheranul a transmis Statelor Unite, prin Qatar, un plan concret de redeschidere a Strâmtorii Ormuz. Potrivit propunerii prezentate de el, navigația ar putea fi reluată în șapte zile de la încheierea unui acord. Acesta este detaliul esențial: Iranul a făcut o ofertă, dar ruta nu a fost redeschisă prin simplul anunț.
Subiectul a dominat o parte a diplomației de la Adunarea Generală a ONU. În discursul său, Donald Trump a apărat războiul cu Iranul și a acuzat Teheranul că amână o înțelegere. Cele două poziții lasă loc negocierii, dar și unei noi escaladări. Pentru România, urmarea cea mai ușor de urmărit este piața energiei: orice schimbare a traficului prin Ormuz poate influența prețul petrolului și, mai departe, costul combustibilului. Următorul fapt decisiv va fi răspunsul Washingtonului la planul iranian.
Mureșan și-a depus guvernul. Acum trebuie să găsească voturile
Siegfried Mureșan a depus sâmbătă, 26 septembrie, la Parlament, lista miniștrilor și programul de guvernare. Cabinetul propus are 16 ministere și este susținut de PNL, USR și UDMR. Mureșan spune că documentul cuprinde 372 de măsuri. Pe listă se află, între alții, Alexandru Nazare la Finanțe, Radu Miruță la Apărare, Oana Țoiu la Externe și Andrea Chiș la Justiție. Toți sunt, în acest moment, miniștri propuși, până la un eventual vot de învestire.
Problema este majoritatea. Biroul Permanent Național al PSD a decis pe 21 septembrie să recomande nesusținerea guvernului, urmând ca forul competent al partidului să ia decizia. Sorin Grindeanu a cerut ca propunerile PSD să fie luate în calcul, în timp ce Mureșan spune că merge până la vot. Potrivit calendarului discutat de liderii politici, audierile miniștrilor ar urma să aibă loc luni, iar votul în plen marți. Atunci se termină declarațiile și începe numărătoarea: votul efectiv va arăta dacă cele trei partide pot obține susținere și din afara propriei formule.
Programul de guvernare: promisiuni mari, întrebări despre bani
Liniile prezentate de Mureșan săptămâna aceasta includ reducerea numărului de parlamentari și secretari de stat, comasarea unor instituții și păstrarea cotei unice de impozitare. A fost anunțată și intenția de a reduce TVA la 19%, însă chiar formularea prezentată public o condiționează de situația bugetară. Prin urmare, nu este o măsură care ar intra automat în vigoare odată cu învestirea. Programul vorbește și despre investiții anuale de cel puțin 10 miliarde de euro, din 2027, pentru școli, spitale, infrastructură și companii.
Documentul depus sâmbătă permite întrebări mai precise decât „ce promite noul guvern?”. Care instituții ar fi comasate, în ce termen și cu ce economii? Din ce surse ar veni banii pentru investiții? Ce condiții bugetare ar trebui îndeplinite înaintea unei reduceri de TVA? La externe, programul menționează atragerea investitorilor americani, aderarea la OCDE până la sfârșitul anului și proiecte de securitate la Marea Neagră. Sunt obiective de verificat ulterior, dacă guvernul trece de Parlament; înscrierea lor în program nu le garantează realizarea.
Călin Georgescu, sub control judiciar. DIICOT a pus sechestru pe locuința sa
Săptămâna a început cu percheziții și cu reținerea pentru 24 de ore a fostului candidat la prezidențiale. Procurorii DIICOT îl cercetează într-un dosar privind o presupusă înșelăciune legată de promisiunea obținerii unei finanțări pentru un om de afaceri. Anchetatorii au cerut arestarea preventivă, însă Tribunalul București a respins solicitarea pe 22 septembrie și a dispus control judiciar pentru 60 de zile. Două zile mai târziu, DIICOT a anunțat punerea sub sechestru a casei sale din Mogoșoaia.
Sunt trei lucruri diferite: acuzația procurorilor, măsura preventivă aleasă de judecător și sechestrul asupra bunului. Respingerea arestării nu închide ancheta și nu reprezintă o achitare. La fel, sechestrul nu este o hotărâre de confiscare. Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție. De urmărit sunt eventualele contestații și actele oficiale prin care procurorii vor comunica stadiul dosarului.
Nicușor Dan, la ONU: amenințarea Rusiei trece dincolo de Ucraina
În intervenția din 23 septembrie la Adunarea Generală a ONU, președintele a spus că amenințarea Rusiei nu se oprește la frontiera Ucrainei. A enumerat atacurile cibernetice, dezinformarea, sabotajul și perturbarea infrastructurii critice drept instrumente folosite împotriva Europei. A legat această evaluare de experiența României cu încălcările spațiului aerian și a reafirmat sprijinul pentru Ucraina. Discursul a pus astfel în aceeași imagine războiul de la graniță și presiunile asupra instituțiilor din statele europene.
Dan a vorbit și despre rolul României în tranzitul cerealelor ucrainene, după atacurile rusești asupra infrastructurii portuare. În privința apărării, a invocat ținta de cheltuieli de 5% din PIB și a spus că România se află la 3,7% în acest an. Pentru politica internă, întrebarea este ce urmează după discurs: ce măsuri concrete sunt pregătite pentru apărarea aeriană și infrastructura critică, cât costă și cum vor fi explicate publicului. Aceste răspunsuri vor conta mai mult decât formulările rostite la tribuna ONU.
Ce urmărim săptămâna viitoare: audierile și votul Guvernului Mureșan. Dincolo de rezultat, vor conta voturile PSD, răspunsurile miniștrilor propuși la întrebările despre buget și diferența dintre angajamentele ferme și măsurile condiționate din program.