România a primit din nou nota de plată pentru anii în care educația a fost tratată ca o temă bună pentru discursuri, fotografii și promisiuni electorale. Rezultatele PISA 2025 arată un sistem aflat în regres, în care viitorul unui copil depinde tot mai puțin de capacitățile sale și tot mai mult de școala în care a avut norocul (sau ghinionul) să ajungă.
Fostul ministru al Educației Mircea Miclea avertizează, într-un interviu acordat EduPedu.ro, că rezultatele ar trebui să șocheze autoritățile. Se îndoiește însă că acest lucru se va întâmpla, pentru că politicienii sunt mai preocupați de interesele proprii decât de cele ale țării.
România a obținut 425 de puncte la Științe, față de media OCDE de 484, coborând șapte poziții comparativ cu testarea din 2022. La Lectură, scorul este de 413 puncte, iar țara noastră a pierdut tot șapte poziții. La Matematică, elevii români au obținut 419 puncte și au coborât două locuri.
Nici la competențele digitale, evaluate în premieră, situația nu arată mai bine: România a obținut 442 de puncte, sub media OCDE de 500. Cu alte cuvinte, într-o lume care vorbește despre inteligență artificială și tehnologii avansate, o parte importantă dintre elevii români nu stăpânește nici măcar competențele digitale de bază.
Cea mai gravă concluzie nu este coborârea într-un clasament. România se află între primele zece state și regiuni economice, din 91 evaluate, în care diferența dintre școli influențează cel mai puternic rezultatele elevilor.
Potrivit lui Miclea, aproximativ jumătate din diferențele de performanță sunt explicate de școala în care învață copilul. Nu de inteligența sa. Nu de cât poate. Nu de cât ar putea deveni. Ci de locul în care s-a născut, de mediul social și de accesul la o școală bună sau slabă.
Așa se explică și goana părinților după școlile considerate bune, vizele de flotant și concentrarea elevilor în câteva unități de învățământ. Părinții au înțeles ceea ce autoritățile se prefac că nu văd: școala aleasă poate schimba radical viitorul copilului.
Miclea avertizează că această diferență va fi transportată din școală direct în societate. Copiii proveniți din familii avantajate, care învață în unități bune, și cei rămași în școli slabe vor ajunge să gândească, să muncească și să trăiască în lumi tot mai diferite. Inegalitatea educațională riscă astfel să producă tensiuni politice, conflicte și consecințe economice serioase, devenind inclusiv o problemă de securitate națională.
În loc să reducă diferențele sociale, sistemul românesc de educație le amplifică. Copilul dintr-un sat sau dintr-o familie fără posibilități nu primește prin școală șansa de a recupera distanța. De multe ori, școala îl ține exact în locul din care a pornit.
Printre soluțiile propuse de Mircea Miclea se află investițiile masive în unitățile dezavantajate și realizarea unei platforme naționale pe care să fie disponibile lecțiile celor mai buni profesori, de la clasa I până la clasa a XII-a. Ideea este discutată de aproximativ 15 ani, au existat inclusiv fonduri, dar platforma nu a devenit realitate.
Fostul ministru susține și schimbarea Evaluării Naționale după modelul PISA, prin introducerea unor probe care să măsoare competențe reale la Limba română, Matematică, Științe și în domeniul digital, nu doar capacitatea elevului de a reproduce mecanic materia.
Miclea critică și explicația folosită frecvent de guverne atunci când refuză să finanțeze educația: că în sistem se fură. El arată că o mare parte din banii destinați infrastructurii și logisticii școlare este administrată de autoritățile locale, nu de copii sau profesori. Dacă resursele sunt deturnate, responsabilitatea trebuie căutată în primul rând în zona politică și administrativă.
Verdictul său despre clasa politică este poate cea mai limpede explicație pentru situația în care am ajuns: „Suntem conduși de elite extractive”, interesate să ajungă la putere pentru a controla resursele, nu pentru a rezolva problemele țării.
Rezultatele PISA vor produce probabil două zile de declarații, indignare televizată și promisiuni. După aceea, politicienii vor reveni la funcții, negocieri și calcule electorale.
Copiii vor rămâne însă în aceleași școli. Unii cu laboratoare, profesori buni și acces la tehnologie. Alții cu toaleta în curte, cadre didactice puține și șanse stabilite înainte să intre în clasă.
Sursa principală: EduPedu.ro, interviu realizat de jurnalista Raluca Pantazi cu profesorul Mircea Miclea.