Guvernul Mureșan, respins
Miercuri, 30 septembrie, Guvernul propus de Siegfried Mureșan a strâns 182 de voturi pentru, cu 51 mai puține decât cele 233 necesare învestirii. Au fost și 15 voturi împotrivă. Parlamentarii PSD au fost în sală, dar nu au votat; cei ai AUR au lipsit de la vot. Cabinetul susținut de PNL, USR și UDMR a ajuns astfel în Parlament fără majoritatea de care avea nevoie și a plecat fără ea.
A fost a doua încercare de învestire respinsă după căderea Guvernului Bolojan, în mai. Adrian Veștea nu obținuse votul Parlamentului în iunie, iar Eugen Tomac renunțase la mandat înainte să ajungă în plen. Cinci luni mai târziu, România este tot cu un guvern interimar.
Votul de miercuri a mutat disputa. Nu se mai discută doar cine ar putea fi premier, ci dacă partidele sunt dispuse să îi asigure voturile. Mureșan a avut o listă de miniștri și un program; ceea ce nu a avut a fost un acord cu PSD sau cu alți parlamentari care să îl ducă peste pragul de 233.
Anticipatele au devenit posibile. Președintele caută totuși un premier
După respingerea cabinetului, sunt îndeplinite condițiile constituționale care îi permit președintelui să ia în calcul dizolvarea Parlamentului: au trecut peste 60 de zile de la prima cerere de învestire și au fost respinse două guverne. Dizolvarea este o posibilitate, nu o consecință automată a votului. Nicușor Dan poate desemna și un nou candidat.
Președintele a ales, pentru moment, o nouă rundă de consultări. Partidele sunt chemate luni, 5 octombrie, la Cotroceni, iar șeful statului a spus că va face apoi o nominalizare. PSD se declară pregătit să preia guvernarea. USR cere anticipate și spune că nu va intra într-un cabinet cu miniștri PSD. AUR cere, la rândul său, alegeri înainte de termen și anunță că nu va susține un nou guvern.
Nicușor Dan a tras și o linie politică: a declarat pe 1 octombrie că prezența AUR la guvernare ar afecta relația României cu partenerii săi din UE și din domeniul securității. Asta nu rezolvă însă aritmetica din Parlament. Dacă PSD intră în calculele viitorului guvern, rămâne de văzut cine va accepta să îi fie partener și în ce condiții.
S&P a păstrat ratingul României, dar avertismentul rămâne
Vineri, 2 octombrie, Standard & Poor’s a menținut ratingul României la BBB-/A-3, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. A păstrat însă perspectiva negativă. Cu alte cuvinte, România nu a fost retrogradată, dar agenția vede în continuare riscuri.
Blocajul politic contează pentru că poate împiedica reducerea deficitului în 2027 și 2028. S&P pornește de la premisa că România va reuși să formeze un guvern și să prezinte un plan bugetar credibil pentru acești ani. Dacă premisa nu se confirmă, ratingul poate fi revizuit în jos. Agenția estimează și o contracție economică de 0,5% în 2026. Acestea sunt prognoze, nu rezultate deja înregistrate.
De aceea, rezultatul de vineri nu poate fi revendicat simplu drept o victorie de vreun partid. Țara a trecut evaluarea de acum; următorul guvern va trebui să arate cum plătește cheltuielile și cum reduce deficitul.
Bolojan, audiat ca martor la DNA Iași
Tot vineri, premierul interimar Ilie Bolojan a fost audiat la DNA Iași în dosarul omului de afaceri Fănel Bogos. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului a precizat că Bolojan a fost chemat ca martor și că întrebările au privit împrejurările în care i-a acordat o audiență lui Bogos. Audierea ca martor nu înseamnă că premierul este acuzat în dosar.
Procurorii cercetează demersurile prin care omul de afaceri ar fi încercat să obțină schimbarea șefului Direcției Sanitar-Veterinare Vaslui. În cauză sunt vizate și persoane care au ocupat funcții în PNL și în Guvern. Pentru Bolojan, audierea a venit într-un moment politic dificil: la două zile după eșecul cabinetului susținut de partidul său și cu puțin înaintea noilor consultări de la Cotroceni. Calendarul a alimentat reacții politice, dar nu ține loc de probă despre dosar sau despre motivele procurorilor.
Scandalul întâlnirii cu ambasadoarea SUA a continuat
Săptămâna a început și cu ecoul relatării The Wall Street Journal despre ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, și întâlnirile sale cu politicieni români. Deputatul USR Alexandru Dimitriu anunțase pe 26 septembrie că a făcut o plângere penală pentru trădare împotriva lui Sorin Grindeanu, George Simion și Bogdan Ivan. Depunerea unei plângeri nu dovedește acuzația.
Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei și parlamentar de Bistrița-Năsăud, a respins în zilele următoare ideea că la întâlnirea cu ambasadoarea s-ar fi discutat înlăturarea Guvernului Bolojan. Într-un interviu acordat Europa FM pe 30 septembrie, Ivan a spus că nu a promis cumpărarea de gaze americane și că a cerut, fără să primească, un mandat guvernamental pentru eventuale negocieri. Acestea sunt explicațiile sale; întrebările despre întâlniri și despre proiectele energetice rămân subiect de verificat prin documente.
